Consiliul Economic și Social (CES) este un organism consultativ al Parlamentului și al Guvernului României, o instituție publică de interes național constituită în scopul realizării dialogului la nivel național dintre organizațiile patronale, organizațiile sindicale și reprezentanți ai societății civile din sectorul asociativ. Consiliul Economic și Social este consultat asupra proiectelor de acte normative inițiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputaților ori senatorilor. Rezultatul acestei consultări se concretizează în avize la proiectele de acte normative. Nivelul de reprezentare: Societatea civilă are 15 reprezentanți în Plenul Consiliului Economic și Social dintr-un total de 45, patronatele și sindicatele fiind în egală măsură reprezentați de câte 15 membri. Conducerea CES este în mod egal împărțită între patronate, sindicate și ONG-uri. Președintele este ales prin rotație din fiecare din cele trei categorii de actori, o dată pe mandat.

Procedura de numire: Cei 15 membri, reprezentând structuri asociative ale societății civile sunt numiți prin decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Muncii conform legii.

În anul 2020, acești reprezentanți au fost numiți de către premierul în funcție pe baza listei exclusive de reprezentanți aleși prin vot de către societatea civilă prin intermediul platformei VotONG, dezvoltată de Code for Romania. Peste 800 de organizații și-au exprimat opțiunile pentru componența Consiliului Economic și Social, iar Secretariatul General al Guvernului a achiesat la acest mecanism, numindu-și de asemenea și un reprezentant în Comisia Electorală a platformei.

Durata mandatului: 4 ani

Reprezentanții actuali: Bogdan Simion (Federația Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil FONPC), Mihai Dragoș (Federația Consiliul Tinerilor din România), Ștefan Teișanu (Asociația Fapte), Cristian Hordilă (Asociația Festivalul de Film Transilvania), Martin Balogh (Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj), Sevastița Grigorescu (Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești UCECOM), Diana Chiriacescu (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale FONSS), Daniela Tontsch (Consiliul Național al Dizabilității din România), Daniela-Doina Bololoi (Asociația Help Autism), Horia Șerban Oniță (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România), Mădălina Sava (Asociația Psihologilor din România), Corina Murafa (Fundația Ashoka), Adriana Radu (Asociația Sexul vs. Barza), Gelu Duminică (Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună), Andrei Robert Botez (Asociația Frends Pentru Dezvoltare).

Comitetul Economic și Social European (CESE) este forumul instituțional european de consultare, reprezentare și informare a societății civile și locul unde aceasta își poate exprima punctele de vedere. Comitetul Economic și Social European servește în principal ca organism consultativ al Consiliului Uniunii Europene, Comisiei și Parlamentului European. Această consultare este obligatorie în ceea ce privește prevederile din Tratate, dar este utilizat și în cazul deciziilor politice importante. Nivelul de reprezentare: România are 15 reprezentanți în CESE, câte 5 din fiecare din sectoarele sindical, patronal și asociativ.

Procedura de numire: Propunerile de membri CESE pentru sectorul ONG se fac de către Guvern. Lista candidaților, în ordinea punctajului acordat, se înaintează prim-ministrului României, pentru ca aceștia să fie desemnați în CESE. Prim-ministrul desemnează, prin decizie, cu respectarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați, membrii propuși de România. Membrii sunt apoi votați și numiți de Consiliu, dar odată numiți sunt complet independenți.

Durata mandatului: 5 ani, poate fi reînnoit

Reprezentanții actuali: Elena Calistru (Asociația Funky Citizens), Corina Murafa-Benga (Observatorul Român al Sărăciei Energetice, Lector universitar, ASE București), Tudorel Tupiluși (Asociația Nevăzătorilor din România), Cristian Pîrvulescu (Președinte de onoare, Asociația Pro Democrația (APD)), Ionuț Sibian (Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Fundația Orange (Board Member)).

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este o instituție specializată, cu rol de garant al independenței justiției, care propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor și are un rol de supraveghere asupra bunei desfășurări a activității profesionale a acestora.

Nivel de reprezentare: CSM are 19 membri, dintre care 14 sunt aleși de asociațiile judecătorilor și procurorilor și apoi validați de Senat. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul Șef al parchetului de pe lângă ÎCCJ și Ministrul Justiției sunt de asemenea membri CSM, pe când societatea civilă e reprezentată de doi membri (cu cunoștințe juridice). 

Procedura de numire: Cei doi membri ai societății civile sunt votați de către Senat dintre persoanele care și-au depus candidatura. Conform art. 19 din Legea nr. 317/2004 privind CSM depunerea candidaturilor se face la Biroul Permanent al Senatului cu minimum 2 luni înainte de expirarea mandatului membrilor CSM. Durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani, iar președintele este ales dintre cei 14 membri, pentru un mandat de un an ce nu poate fi înnoit.

Durata mandatului: 6 ani

Reprezentanții actuali: Fănel Mihalcea, Ioan Sas

Consiliul Național de Integritate (CNI) este un organism reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senatul României, cu activitate nepermanentă. Principala atribuție a consiliului este de a veghea asupra bunei funcționări și a integrității ANI, venind cu propuneri de numire și revocare pentru președintele și vicepreședintele ANI, aprobând regulamentele și actele interne ale ANI și alte funcții legate de conducerea instituției.

Nivel de reprezentare: Consiliul Național de Integritate este format pe principiul reprezentării egale a tuturor categoriilor de persoane supuse verificărilor și are câte un membru din fiecare categorie. Societatea civilă e reprezentată printr-un membru.

Procedura de numire: Numirea membrilor CNI se face de către Senat, astfel cum prevede art. 35 al. 1 din Legea 144/2007. Numirea se face prin hotărâre a Senatului, care se publică în Monitorul oficial. Fiecare membru este, însă, desemnat de  autoritatea, instituția sau entitatea pe care o reprezintă.

Durata mandatului: 4 ani

Reprezentanții actuali: Consiliul are un membru din sectorul asociativ, Costin Mitică ( Fundația Camera de Arbitraj și Mediere – Centrul European pentru Drepturile Omului) pentru perioada 2020-2024.

Înființat în temeiul Legii 16/2000, Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice (CNPV) este un organism consultativ de specialitate al statului român cu rolul de a facilita dialogul social al persoanelor vârstnice cu administrația statului. În cadrul plenului Consiliului sunt reprezentate majoritatea organizațiilor neguvernamentale ale persoanelor vârstnice din România.

Nivel de reprezentare: 7 din cei 62 de membri ai Consiliului Național sunt reprezentanți ai societății civile. Astfel sunt reprezentați președinții sau vicepreședinții organizațiilor centrale reprezentative ale pensionarilor a căror stare de sănătate le permite să participe permanent la acțiunile stabilite.

Procedura de numire: Fiecare organizație dintre cele reprezentate în CNPV își desemnează un membru pentru durata mandatului.

Durata mandatului: 2 ani

Reprezentanții actuali: Neamțu Toma (Președinte Uniunea Generală a Pensionarilor din România), Nedelcu Preda (Vicepreședinte Federația Națională a Pensionarilor din România), Hurdubaie Ioan (Vicepreședinte Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din M.A.I), Cojanu Dumitru (Federația Națională „Unirea” a Pensionarilor din România), Băhnăreanu Neculai (Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere “Alexandru Ioan Cuza”), Boca Gabriel Radu (Uniunea Veteranilor de Război și a Urmașelor Veteranilor), un reprezentant încă nenumit din partea Asociației Naționale a Veteranilor de Război.

Înființat în luna aprilie 2020, Comitetul pentru Parteneriatul cu Societatea Civilă (CPPSC) este un organ consultativ aflat sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene cu rol consultativ în elaborarea și implementarea programelor operaționale aferente cadrului financiar multianual 2021-2027. Componența acestui Comitet este: Ministerul Fondurilor Europene (cu rol de coordonare), Cancelaria Prim-Ministrului (membru), Secretariatul General al Guvernului (membru)  și un număr de organizații din sectorul neguvernamental, dar și două companii. Înființarea acestui Comitet a născut multe controverse în special ca urmare a procedurilor netransparente cu privire la criteriile de selecție ale organizațiilor invitate.

Procedura de numire: încă neclară.

Durata mandatului: încă neclară

Reprezentanții actuali: ONG-urile au fost desemnate nominal, urmând ca acestea să își aleagă reprezentanții.

Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) este o instituție publică autonomă, aflată în subordinea Ministerului Culturii. Misiunea Administrației Fondului Cultural Național este să finanțeze proiecte ce susțin creația contemporană românească și valorizarea patrimoniului, ce contribuie la buna înțelegere a fenomenelor artistice precum și la accesul cât mai larg al publicului la cultură.

Nivel de reprezentare: Directorul AFCN, numit de către Ministrul Culturii, este ajutat de un consiliu director format din 11 membri, dintre care șapte sunt numiți de către ministru dintre propunerile formulate de organizațiile neguvernamentale din domeniul culturii, astfel încât să fie reprezentate toate domeniile culturale.

Procedura de numire: Reprezentanții din consiliu sunt numiți de Ministrul Culturii.

Durata mandatului: 2 ani

Reprezentanții actuali: Horea Avram (președinte), Grigore Arsene, Laurențiu Constantin, Aura Corbeanu, Loredana Gaiță, Claudia Popa, Valentin Savu.

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) este principala instituție care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor și programelor pentru protecția mediului. Administrația Fondului pentru Mediu funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului.

Nivel de reprezentare: În cadrul comitetului de avizare al AFM există o singură poziție rezervată pentru “un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale din domeniul protecției mediului, desemnat de acestea”. Nivel de reprezentare: Comitetul de coordonare OGP este format din 14 membri din care 7 reprezentanți ai societății civile. Procedura de numire: desemnarea se face de către organizațiile din domeniul mediului, de comun acord.

Procedura de numire: Selecția este coordonată de reprezentanții guvernamentali ai Comitetului, pe baza criteriilor de eligibilitate.

Durata mandatului: neclară din documentele oficiale

Reprezentanții actuali: nespecificat

Secretariatul General al Guvernului (SGG) are între structurile sale Direcția Guvernare Deschisă și Relația cu Societatea Civilă. Rolul acesteia este nu doar de a facilita relațiile cu societatea civilă, dar și de a gestiona activitatea Comitetului Național de Coordonare a Implementării Parteneriatului pentru Guvernare Deschisă în România (OGP). 

Nivel de reprezentare: Comitetul de coordonare OGP este format din 14 membri din care 7 reprezentanți ai societății civile.

Procedura de numire: Selecția este coordonată de reprezentanții guvernamentali ai Comitetului, pe baza criteriilor de eligibilitate.

Durata mandatului: 2 ani

Reprezentanții actuali: Bogdan Voicu, Romanian Quantitative Studies Association; (primul mandat), Andrei Nicoară (primul mandat); Asociația Expert Forum (EFOR), Septimius Pârvu (al doilea mandat); Eric Victor (primul mandat); Denis Kurunczi, Asociația SmartCity Timișoara (primul mandat); Alexandrina Dinga, Asociația CIVICA Iași (primul mandat); Georgiana Cătălina Marcu, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) (al doilea mandat).

Comitetul de monitorizare (CM) este structura partenerială care contribuie la buna gestionare a unui Program Operațional. Este format din reprezentanți ai autorităților cu atribuții în gestionarea fondurilor europene și ai partenerilor. CM se reunește cel puțin o dată pe an, cu scopul de a analiza implementarea și progresele înregistrate, fiind, în același timp, entitatea consultată cu privire la orice modificare a Programului propusă de Autoritatea de Management. Există câte un CM pentru fiecare program operațional, organizat de către ministerul cu atribuții de management în cadrul acelui program operațional. Datorită reglementărilor europene fiecare CM are un număr de “parteneri relevanți” din societatea civilă, cu atribuții de membri, de obicei un număr redus relativ la numărul total de membri. Componenta CM și implicit apartenența reprezentanților societății civile se stabilește prin regulament de către Autoritatea de Management.

Înființat în baza legii 8/2016, Consiliul de Monitorizare este parte a mecanismelor prevăzute de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Această structură este o autoritate autonomă care funcționează în cadrul Parlamentului și are ca rol protejarea, promovarea și monitorizarea modului în care sunt respectate drepturile persoanelor cu dizabilități aflate în instituții.

Persoane responsabile pentru relația cu societatea civilă - Legea 52/2003 (republicată) privind transparența decizională în administrația publică stabilește că la nivelul fiecărei autorități se va desemna o persoană responsabilă pentru relația cu societatea civilă și organizarea de dezbateri publice pe baza propunerilor de acte normative. Astfel, conform Art. 7 (7) “Conducătorul autorității publice va desemna o persoană din cadrul instituției, responsabilă pentru relația cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.” Responsabili pentru relația cu societatea civilă există la nivelul tuturor autorităților care emit acte normative. Aceștia sunt principalul punct de contact între instituția respectivă și sectorul asociativ și se ocupă de alcătuirea bazei de date cu actorii ONG din sectorul sau arealul tematic acoperit de instituție. De obicei aceste persoane sunt aceleași desemnate să răspundă la cererile formulate în baza Legii 544.

Repertoarul ONG - ca parte a eforturilor inițiale de transparentizare a procesului legislativ, Camera Deputaților a pus la dispoziția organizațiilor societății civile un repertoar al organizațiilor interesate, accesibil online. Astfel “Repertoarul se dorește a fi un instrument de informare și de lucru eficient pentru deputați și staff-ul parlamentar, cu privire la mediul asociativ din România, în scopul îmbunătățirii mecanismelor de consultare și de participare a reprezentanților societății civile la procesul de elaborare a legilor, cu precădere la nivelul comisiilor parlamentare.” Înscrierea se poate face via un formular descărcabil, dar repertoarul nu este actualizat de către personalul Camerei Deputaților lista fiind una opțională și fără scop reprezentativ.